La aproape patru ani de la dezvăluirile făcute de Liviu Turcu privind relaţiile lui Varujan Vosganian cu fosta securitate, urmate apoi de replica furibundă a presupusului turnător, care l-a dat în judecată pe fostul ofiţer de informaţii externe, o instanţă românească îl trimite la culcare pe Varujan. Liberalul lui Vîntu ceruse daune morale de 300.000 de euro de la Liviu Turcu şi de la Jurnalul Naţional, cel care găzduise dezvăluirile în cauză. Iată însă că, joi, Tribunalul Bucureşti a respins, ca neîntemeiată acţiunea lui Vosganian.
Iată, mai jos, ştirea NewsIn referitoare la acest caz:
Senatorul liberal Varujan Vosganian a pierdut procesul în care le cerea daune de 300.000 de euro fostului ofiţer CIE Liviu Turcu şi jurnalistului Marius Tucă pentru publicarea în “Jurnalul Naţional” a unui articol potrivit căruia ar fi fost agent al Securităţii. Vosganian a pierdut procesul deschis în noiembrie 2006 după ce, joi, Tribunalul Bucureşti a decis să respingă ca neîntemeiată acţiunea fostului ministru al Economiei şi Finanţelor împotriva fostului ofiţer al Centrului de Informaţii Externe(CIE), Liviu Turcu, a lui Marius Tucă şi a Editurii Intact. Decizia instanţei nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel. Varujan Vosganian a înaintat acţiunea de chemare în judecată în data de 29 noiembrie 2006, după ce i-a acuzat pe Liviu Turcu şi Marius Tucă de calomnie în legătură cu publicarea unui articol în “Jurnalul Naţional”, în care se spunea că actualul senator PNL ar fi fost agent acoperit al Securităţii. Fostul ministru a cerut daune în valoare de 300.000 de euro.Varujan Vosganian, în prezent vicepreşedinte al PNL şi senator, a renunţat la nominalizarea pentru postul de comisar european din partea României în urma scandalului generat de un articol publicat de fostul spion al Centrului de Informaţii Externe (CIE), Liviu Turcu, în Jurnalul Naţional, în care era acuzat că a fost agent al fostei Securităţi.Ulterior, Varujan Vosganian a primit de la Colegiul Naţional pentru Studierea Arhivelor fostei Securităţi (CNSAS) decizia de necolaborare cu Securitatea în care se arată că nu există nici un dosar pe numele său în evidenţele Direcţiei de investigaţii a colegiului şi în arhivele Securităţii.”Domnul Vosganian Varujan nu figurează în bazele de date ale Direcţiei de Investigaţii a CNSAS, este necunoscut în evidenţele create de securitate şi nu au fost identificate informaţii/dosare/documente întocmite pe numele său necesare pentru stabilirea calităţii de agent sau colaborator al poliţiei politice comuniste”, se arată în documentul menţionat, semnat de fostul preşedinte al CNSAS, Claudiu Secaşiu. Deşi CNSAS dăduse deja un verdict de necolaborare cu organele de poliţie politică în cazul lui Varujan Vosganian, această instituţie a făcut o nouă cerere către arhivele serviciilor secrete spre a-i preda orice informaţie legată de trecutul lui . Toate serviciile secrete româneşti care au primit solicitarea Colegiului au răspuns că nu au în evidenţele lor informaţii care să ateste că Vosganian a colaborat cu Securitatea.Varujan Vosganian a declarat la acea vreme că „surse de la Bruxelles“ i-au dezvăluit că anumite persoane politice din România au condus o campanie de denigrare a sa odată cu propunerea lui pentru fotoliul de Comisar European.„Acele momente au constituit o încercare neobişnuit de grea pentru mine. A fost o campanie de denigrare fără precedent asupra unei persoane care, nu numai că era cunoscută, dar făcea politică de 16 ani de zile. În câteva ore, am fost acuzat că aş fi spion, extremist, rasist şi aşa mai departe. Au fost doar informaţii rău voitoare dintre care, o parte, au ajuns la urechile reprezentanţilor de la Bruxelles. Eu purtasem o discuţie cu aceştia şi existau mari şanse să fiu acceptat pe acel post. Am asigurat reprezentanţii Comisiei Europene că vom desfiinţa acuzaţiile prin dovezi, ceea ce am şi făcut ulterior. Aceeaşi reprezentanţi mi-au spus că anumite persoane poltice din România au condus o campanie de denigrare împotriva mea la Bruxelles“, a declarat Vosganian. Acesta a mai spus că prezenţa sa la Bruxelles ar fi dat mai multă credibilitate PNL iar cineva dorea să arate că PNL eşuează. „Acest atac a fost organizat fie de adversarii PNL sau chiar de aliaţi care doreau slăbirea partidului din care fac parte“, a declarat Varujan Vosganian.Ulterior, Vosganian a anunţat că îi va da în judecată pe Marius Tucă şi pe Liviu Turcu.„Toate afirmaţiile calomnioase la adresa mea s-au dovedit a fi o făcătură. De altfel, CNSAS a dat un verdict unic în istoria sa în care a spus că nicăieri în România nu există nicio referire la o astfel de activitate pe care aş fi dus-o şi nu am făcut parte din nicio structură represivă din România (…) Am înaintat actele pentru a-i da în judecată pe Marius Tucă de la Jurnalul Naţional şi pe Liviu Turcu“, a spus Vosganian.Vosganian fusese propus iniţial pentru ocuparea postului de comisar european la Bruxelles însă, la scurt timp după nominalizare, la adresa acestuia au apărut o serie de acuzaţii. Premierul Călin Popescu Tăriceanu a înaintat Comisiei Europene o nouă propunere, Leonard Orban. 09 iulie 2010 12:36NewsIn – reporter Andreea Georgescu / Catalina HoparteanuIată şi materialul apărut în Jurnalul Naţional şi contestat de Varujan Vosganian:Vosganian a fost informator al Securitatiide prof. dr. Liviu Turcu, 26/10/2006 Candidatul Romaniei pentru postul de comisar european, liberalul Varujan Vosganian, a fost recrutat la inceputul anilor ‘80 de unul dintre ofiterii aflati direct in subordinea serviciului pe care Liviu Turcu l-a condus in cadrul Centrului de Informatii Externe. Dezvaluirea acestui detaliu de biografie, intr-un comentariu semnat chiar de Liviu Turcu, arunca in aer “numirea” lui Varujan Vosganian. Daca voi incepe acest comentariu afirmand ca a trai in Romania de azi, mai ales in plan politic, inseamna a experimenta direct si nemijlocit taramul Absurdistanului este deja un lucru banal. Tocmai cand esti tentat sa crezi ca nimic nou nu mai poate veni din directia “laboratoarelor” nucleului puterii politice, altfel destul de agitat de lupta apriga pentru reasezarea pieselor pe tabla de sah, de fiecare data esti obligat sa constati ca realitatea depaseste cu brio, daca nu fictiunea, cu siguranta orice anticipare de ordin analitic. MARTURISIRE DE CREDINTA. In tot ceea ce am scris pana acum in ultimii 16 ani am adoptat de principiu regula nealinierii politice la un partid politic sau altul. Fiind preocupat de teme si subiecte care privesc in primul rand interesele majore ale tarii, am avut astfel privilegiul de a fi complet liber de orice obligatii, fie ele de ordin politic, fie ideologic, fie material sau de alta natura. Un principiu caruia, previn opinia publica, ii raman fidel si acum, cand abordez in cele ce urmeaza subiectul desemnarii de catre partea romana a candidatului Varujan Vosganian pentru postul de comisar al Uniunii Europene. Personal nu am absolut nimic cu domnul Varujan Vosganian, nici cu calitatea lui de senator liberal, nici de membru marcant al comunitatii armene si nici a lungului sir de pozitii ocupate oficial sau neoficial. Doua sunt directiile de analiza pe care doresc insa sa le supun atentiei opiniei publice, pentru ca, prin implicatii, acest subiect este deosebit de reprezentativ pentru “starea de fapt a natiunii”, pentru evaluarea sistemului politic actual si nu in ultimul rand ce oferim ca imagine Uniunii Europene in contexul intrarii Romaniei ca membru al acestei importante organizatii regionale. INFORMATIA. Prima directie analitica este sub aspect factual cat se poate de simpla: domnul Varujan Vosganian a fost informator al Securitatii. A fost recrutat la inceputul anilor ‘80 de catre unul dintre ofiterii aflati direct in subordinea serviciului pe care l-am condus in cadrul Centrului de Informatii Externe. Pentru moment, in cadrul prezentei analize, alte detalii sunt nesemnificative. Cum domnul presedinte Traian Basescu a declarat public ca a dat ordinul ca intreaga arhiva a fostelor servicii ale Securitatii sa fie urgent transferata la CNSAS, gandesc ca interventia mea poate fi o contributie la evitarea unui scandal international in momentul in care informatia de mai sus va fi confirmata. AVERTISMENT. Un scandal care ar implica nu numai autoritatile romane, dar si Comisia si Parlamentul Uniunii Europene. In plus, in conditiile in care pagina intai a ziarelor si a stirilor radio-tv continua sa fie tinuta de “rezultatele” pe cat de laborioase, pe atat de lamentabile ale CNSAS in cadrul vestitei “dosariade”, acest eveniment capata conotatii cu totul speciale. Intamplarea face ca exact in aceasta saptamana Jurnalul National sa publice in forma serializata analiza fenomenului colaborationist din Romania. O potentiala baza de pornire pentru evaluarea obiectiva tocmai a activitatilor ce sunt cunoscute sub numele de “dosariada”. Cronologia desfasurarii evenimentelor m-a obligat sa devansez o parte a acestei abordari pentru a “profita” de interesul si memoria proaspata a cititorilor ce au luat cunostinta in ultimele 24 de ore nu numai de desemnarea candidatului pentru Bruxelles, dar si a contextului politic in care s-a ajuns la aceasta nominalizare. Mai toata lumea, inclusiv in cadrul comentatorilor mass-media, a ajuns la concluzia ca desemnarea domnului Varujan Vosganian este produsul compromisului realizat in cadrul negocierilor intre presedintele Traian Basescu si premierul Calin Popescu Tariceanu. CONTEXT. Potrivit acestei interpretari, pentru a obtine “lumina verde” pentru trimiterea senatorului liberal la Bruxelles, Partidul Liberal a trebuit sa dea satisfactie presedintelui renuntand la postul de ministru al Apararii, care are acum in fruntea sa un reprezentant al Partidului Democrat. Cum conflictul dintre ministrul Atanasiu si presedintele Traian Basescu era deja de notorietate, iar ultimele decizii de ordin juridic conduceau spre sifonarea imaginii prezidentiale, iata ca solutia finala pare a fi o iesire publica onorabila a Palatului Cotroceni dintr-un conflict aproape pierdut. Exceptandu-i pe “opozantii” de sorginte politica ai candidaturii domnului Varujan Vosganian care au invocat o relativ lunga lista de incompatibilitati, fie de ordin politic, fie de ordin diplomatic, nimeni nu a luat in considerare ipoteza ca “scorul” in meciul dintre Palatul Cotroceni si Palatul Victoria nu este de fapt 1-1, ci 2-0 pentru cel dintai. VERIFICARE. Se stie ca presedintele tarii controleaza deja discretionar serviciile de informatii romanesti. In prezent, in fruntea SIE se afla fostul sau consilier prezidential, domnul Claudiu Saftoiu, si asta nu este chiar o intamplare oarecare. Este, de asemenea, o presupunere elementara ca, in plina desfasurare a procesului “dosariadei”, presedintele Traian Basescu i-a cerut fostului sau subordonat – ca preambul al discutiei cu premierul Tariceanu pe tema desemnarii candidatului la postul de Comisar European – sa verifice statutul dosarului de Securitate al candidatilor aflati pe “lista scurta”. Procesul in sine, avandu-se in vedere nivelul de informatizare a evidentelor operative din CIE, mostenite de SIE, este de ordinul secundelor si nu putea decat sa confirme statutul de informator al domnului Varujan Vosganian. Aceasta informatie de ordin strategic avea sa rastoarne radical balanta in “jocul” competitiei dintre presedinte si premier in favoarea celui dintai. Drept rezultat, vai, ce surpriza, presedintele lasa impresia unui meci politic nul, cand de fapt a castigat controlul discretionar atat asupra Ministerului Apararii, mai exact victoria eliminarii celui ce a indraznit sa-l confrunte (ministrul Atanasiu), dar si asupra domnului Varujan Vosganian, adica asupra viitorului comisar european, care este complet vulnerabil la capitolul biografie. In acest context, toate comentariile aparute sau difuzate, unele dintre ele cat se poate de lacrimogene despre “preeminenta consensului national” si “victoria ratiunii” in defavoarea intereselor egoiste ale grupurilor de interese divergente reprezentate de presedinte si premier, sunt in cel mai bun caz ridicole, daca nu total diversioniste. NELAMURIRE. Intrebarea pe care trebuie sa si-o puna opinia publica, fie ea la nivelul clasei politice, fie al societatii civile sau pur si simplu al omului de rand interesat sincer de modul cum este reprezentata Romania intr-un for de importanta Uniunii Europene, este: intr-o tara de peste 21 de milioane de locuitori, fie ea si complesita la nivelul clasei politice si birocratiei tehnocratice de un masiv colaborationism mostenit de la fostul regim, nu gasim un candidat onorabil si de buna credinta pentru postul de comisar european? Pun aceasta intrebare intrucat precizez ca nici unul dintre candidatii aflati pe lista mai lunga sau mai scurta aflata pe masa negocierilor dintre membrii aliantei DA nu corespunde cerintelor reale pentru ocuparea acestui important post, in care intr-adevar cel desemnat nu reprezinta un partid sau o factiune a grupelor de interese, ci insasi Romania!
Şi, dacă vreţi părerea armenilor despre asta, o citiţi aici:
Iată, mai jos, ştirea NewsIn referitoare la acest caz:
Senatorul liberal Varujan Vosganian a pierdut procesul în care le cerea daune de 300.000 de euro fostului ofiţer CIE Liviu Turcu şi jurnalistului Marius Tucă pentru publicarea în “Jurnalul Naţional” a unui articol potrivit căruia ar fi fost agent al Securităţii. Vosganian a pierdut procesul deschis în noiembrie 2006 după ce, joi, Tribunalul Bucureşti a decis să respingă ca neîntemeiată acţiunea fostului ministru al Economiei şi Finanţelor împotriva fostului ofiţer al Centrului de Informaţii Externe(CIE), Liviu Turcu, a lui Marius Tucă şi a Editurii Intact. Decizia instanţei nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel. Varujan Vosganian a înaintat acţiunea de chemare în judecată în data de 29 noiembrie 2006, după ce i-a acuzat pe Liviu Turcu şi Marius Tucă de calomnie în legătură cu publicarea unui articol în “Jurnalul Naţional”, în care se spunea că actualul senator PNL ar fi fost agent acoperit al Securităţii. Fostul ministru a cerut daune în valoare de 300.000 de euro.Varujan Vosganian, în prezent vicepreşedinte al PNL şi senator, a renunţat la nominalizarea pentru postul de comisar european din partea României în urma scandalului generat de un articol publicat de fostul spion al Centrului de Informaţii Externe (CIE), Liviu Turcu, în Jurnalul Naţional, în care era acuzat că a fost agent al fostei Securităţi.Ulterior, Varujan Vosganian a primit de la Colegiul Naţional pentru Studierea Arhivelor fostei Securităţi (CNSAS) decizia de necolaborare cu Securitatea în care se arată că nu există nici un dosar pe numele său în evidenţele Direcţiei de investigaţii a colegiului şi în arhivele Securităţii.”Domnul Vosganian Varujan nu figurează în bazele de date ale Direcţiei de Investigaţii a CNSAS, este necunoscut în evidenţele create de securitate şi nu au fost identificate informaţii/dosare/documente întocmite pe numele său necesare pentru stabilirea calităţii de agent sau colaborator al poliţiei politice comuniste”, se arată în documentul menţionat, semnat de fostul preşedinte al CNSAS, Claudiu Secaşiu. Deşi CNSAS dăduse deja un verdict de necolaborare cu organele de poliţie politică în cazul lui Varujan Vosganian, această instituţie a făcut o nouă cerere către arhivele serviciilor secrete spre a-i preda orice informaţie legată de trecutul lui . Toate serviciile secrete româneşti care au primit solicitarea Colegiului au răspuns că nu au în evidenţele lor informaţii care să ateste că Vosganian a colaborat cu Securitatea.Varujan Vosganian a declarat la acea vreme că „surse de la Bruxelles“ i-au dezvăluit că anumite persoane politice din România au condus o campanie de denigrare a sa odată cu propunerea lui pentru fotoliul de Comisar European.„Acele momente au constituit o încercare neobişnuit de grea pentru mine. A fost o campanie de denigrare fără precedent asupra unei persoane care, nu numai că era cunoscută, dar făcea politică de 16 ani de zile. În câteva ore, am fost acuzat că aş fi spion, extremist, rasist şi aşa mai departe. Au fost doar informaţii rău voitoare dintre care, o parte, au ajuns la urechile reprezentanţilor de la Bruxelles. Eu purtasem o discuţie cu aceştia şi existau mari şanse să fiu acceptat pe acel post. Am asigurat reprezentanţii Comisiei Europene că vom desfiinţa acuzaţiile prin dovezi, ceea ce am şi făcut ulterior. Aceeaşi reprezentanţi mi-au spus că anumite persoane poltice din România au condus o campanie de denigrare împotriva mea la Bruxelles“, a declarat Vosganian. Acesta a mai spus că prezenţa sa la Bruxelles ar fi dat mai multă credibilitate PNL iar cineva dorea să arate că PNL eşuează. „Acest atac a fost organizat fie de adversarii PNL sau chiar de aliaţi care doreau slăbirea partidului din care fac parte“, a declarat Varujan Vosganian.Ulterior, Vosganian a anunţat că îi va da în judecată pe Marius Tucă şi pe Liviu Turcu.„Toate afirmaţiile calomnioase la adresa mea s-au dovedit a fi o făcătură. De altfel, CNSAS a dat un verdict unic în istoria sa în care a spus că nicăieri în România nu există nicio referire la o astfel de activitate pe care aş fi dus-o şi nu am făcut parte din nicio structură represivă din România (…) Am înaintat actele pentru a-i da în judecată pe Marius Tucă de la Jurnalul Naţional şi pe Liviu Turcu“, a spus Vosganian.Vosganian fusese propus iniţial pentru ocuparea postului de comisar european la Bruxelles însă, la scurt timp după nominalizare, la adresa acestuia au apărut o serie de acuzaţii. Premierul Călin Popescu Tăriceanu a înaintat Comisiei Europene o nouă propunere, Leonard Orban. 09 iulie 2010 12:36NewsIn – reporter Andreea Georgescu / Catalina HoparteanuIată şi materialul apărut în Jurnalul Naţional şi contestat de Varujan Vosganian:Vosganian a fost informator al Securitatiide prof. dr. Liviu Turcu, 26/10/2006 Candidatul Romaniei pentru postul de comisar european, liberalul Varujan Vosganian, a fost recrutat la inceputul anilor ‘80 de unul dintre ofiterii aflati direct in subordinea serviciului pe care Liviu Turcu l-a condus in cadrul Centrului de Informatii Externe. Dezvaluirea acestui detaliu de biografie, intr-un comentariu semnat chiar de Liviu Turcu, arunca in aer “numirea” lui Varujan Vosganian. Daca voi incepe acest comentariu afirmand ca a trai in Romania de azi, mai ales in plan politic, inseamna a experimenta direct si nemijlocit taramul Absurdistanului este deja un lucru banal. Tocmai cand esti tentat sa crezi ca nimic nou nu mai poate veni din directia “laboratoarelor” nucleului puterii politice, altfel destul de agitat de lupta apriga pentru reasezarea pieselor pe tabla de sah, de fiecare data esti obligat sa constati ca realitatea depaseste cu brio, daca nu fictiunea, cu siguranta orice anticipare de ordin analitic. MARTURISIRE DE CREDINTA. In tot ceea ce am scris pana acum in ultimii 16 ani am adoptat de principiu regula nealinierii politice la un partid politic sau altul. Fiind preocupat de teme si subiecte care privesc in primul rand interesele majore ale tarii, am avut astfel privilegiul de a fi complet liber de orice obligatii, fie ele de ordin politic, fie ideologic, fie material sau de alta natura. Un principiu caruia, previn opinia publica, ii raman fidel si acum, cand abordez in cele ce urmeaza subiectul desemnarii de catre partea romana a candidatului Varujan Vosganian pentru postul de comisar al Uniunii Europene. Personal nu am absolut nimic cu domnul Varujan Vosganian, nici cu calitatea lui de senator liberal, nici de membru marcant al comunitatii armene si nici a lungului sir de pozitii ocupate oficial sau neoficial. Doua sunt directiile de analiza pe care doresc insa sa le supun atentiei opiniei publice, pentru ca, prin implicatii, acest subiect este deosebit de reprezentativ pentru “starea de fapt a natiunii”, pentru evaluarea sistemului politic actual si nu in ultimul rand ce oferim ca imagine Uniunii Europene in contexul intrarii Romaniei ca membru al acestei importante organizatii regionale. INFORMATIA. Prima directie analitica este sub aspect factual cat se poate de simpla: domnul Varujan Vosganian a fost informator al Securitatii. A fost recrutat la inceputul anilor ‘80 de catre unul dintre ofiterii aflati direct in subordinea serviciului pe care l-am condus in cadrul Centrului de Informatii Externe. Pentru moment, in cadrul prezentei analize, alte detalii sunt nesemnificative. Cum domnul presedinte Traian Basescu a declarat public ca a dat ordinul ca intreaga arhiva a fostelor servicii ale Securitatii sa fie urgent transferata la CNSAS, gandesc ca interventia mea poate fi o contributie la evitarea unui scandal international in momentul in care informatia de mai sus va fi confirmata. AVERTISMENT. Un scandal care ar implica nu numai autoritatile romane, dar si Comisia si Parlamentul Uniunii Europene. In plus, in conditiile in care pagina intai a ziarelor si a stirilor radio-tv continua sa fie tinuta de “rezultatele” pe cat de laborioase, pe atat de lamentabile ale CNSAS in cadrul vestitei “dosariade”, acest eveniment capata conotatii cu totul speciale. Intamplarea face ca exact in aceasta saptamana Jurnalul National sa publice in forma serializata analiza fenomenului colaborationist din Romania. O potentiala baza de pornire pentru evaluarea obiectiva tocmai a activitatilor ce sunt cunoscute sub numele de “dosariada”. Cronologia desfasurarii evenimentelor m-a obligat sa devansez o parte a acestei abordari pentru a “profita” de interesul si memoria proaspata a cititorilor ce au luat cunostinta in ultimele 24 de ore nu numai de desemnarea candidatului pentru Bruxelles, dar si a contextului politic in care s-a ajuns la aceasta nominalizare. Mai toata lumea, inclusiv in cadrul comentatorilor mass-media, a ajuns la concluzia ca desemnarea domnului Varujan Vosganian este produsul compromisului realizat in cadrul negocierilor intre presedintele Traian Basescu si premierul Calin Popescu Tariceanu. CONTEXT. Potrivit acestei interpretari, pentru a obtine “lumina verde” pentru trimiterea senatorului liberal la Bruxelles, Partidul Liberal a trebuit sa dea satisfactie presedintelui renuntand la postul de ministru al Apararii, care are acum in fruntea sa un reprezentant al Partidului Democrat. Cum conflictul dintre ministrul Atanasiu si presedintele Traian Basescu era deja de notorietate, iar ultimele decizii de ordin juridic conduceau spre sifonarea imaginii prezidentiale, iata ca solutia finala pare a fi o iesire publica onorabila a Palatului Cotroceni dintr-un conflict aproape pierdut. Exceptandu-i pe “opozantii” de sorginte politica ai candidaturii domnului Varujan Vosganian care au invocat o relativ lunga lista de incompatibilitati, fie de ordin politic, fie de ordin diplomatic, nimeni nu a luat in considerare ipoteza ca “scorul” in meciul dintre Palatul Cotroceni si Palatul Victoria nu este de fapt 1-1, ci 2-0 pentru cel dintai. VERIFICARE. Se stie ca presedintele tarii controleaza deja discretionar serviciile de informatii romanesti. In prezent, in fruntea SIE se afla fostul sau consilier prezidential, domnul Claudiu Saftoiu, si asta nu este chiar o intamplare oarecare. Este, de asemenea, o presupunere elementara ca, in plina desfasurare a procesului “dosariadei”, presedintele Traian Basescu i-a cerut fostului sau subordonat – ca preambul al discutiei cu premierul Tariceanu pe tema desemnarii candidatului la postul de Comisar European – sa verifice statutul dosarului de Securitate al candidatilor aflati pe “lista scurta”. Procesul in sine, avandu-se in vedere nivelul de informatizare a evidentelor operative din CIE, mostenite de SIE, este de ordinul secundelor si nu putea decat sa confirme statutul de informator al domnului Varujan Vosganian. Aceasta informatie de ordin strategic avea sa rastoarne radical balanta in “jocul” competitiei dintre presedinte si premier in favoarea celui dintai. Drept rezultat, vai, ce surpriza, presedintele lasa impresia unui meci politic nul, cand de fapt a castigat controlul discretionar atat asupra Ministerului Apararii, mai exact victoria eliminarii celui ce a indraznit sa-l confrunte (ministrul Atanasiu), dar si asupra domnului Varujan Vosganian, adica asupra viitorului comisar european, care este complet vulnerabil la capitolul biografie. In acest context, toate comentariile aparute sau difuzate, unele dintre ele cat se poate de lacrimogene despre “preeminenta consensului national” si “victoria ratiunii” in defavoarea intereselor egoiste ale grupurilor de interese divergente reprezentate de presedinte si premier, sunt in cel mai bun caz ridicole, daca nu total diversioniste. NELAMURIRE. Intrebarea pe care trebuie sa si-o puna opinia publica, fie ea la nivelul clasei politice, fie al societatii civile sau pur si simplu al omului de rand interesat sincer de modul cum este reprezentata Romania intr-un for de importanta Uniunii Europene, este: intr-o tara de peste 21 de milioane de locuitori, fie ea si complesita la nivelul clasei politice si birocratiei tehnocratice de un masiv colaborationism mostenit de la fostul regim, nu gasim un candidat onorabil si de buna credinta pentru postul de comisar european? Pun aceasta intrebare intrucat precizez ca nici unul dintre candidatii aflati pe lista mai lunga sau mai scurta aflata pe masa negocierilor dintre membrii aliantei DA nu corespunde cerintelor reale pentru ocuparea acestui important post, in care intr-adevar cel desemnat nu reprezinta un partid sau o factiune a grupelor de interese, ci insasi Romania!
Şi, dacă vreţi părerea armenilor despre asta, o citiţi aici:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu