Pagini

DEMISIA:

Frontul pentru Renaşterea Armenilor din România cere oficial, începând de astăzi, 10 noiembrie 2009, demisia întregii conduceri a Uniunii Armenilor din România ce se face vinovată de furt şi proastă gestionare a fondurilor DRI.

miercuri, 7 iulie 2010

Ohanesian – Mârlanul, Ohanesian – Complicele...

Mârlănia a devenit univers paralel în presă. Treptat a început să le placă unora care au sfârşit a se închina ei, smeriţi, precum se închină indienii la vacă. Mârlănia este utilizată la scară largă şi la toate nivelurile. Cei ce nu o gustă, o simt cum îi strânge de gât. Îi sugrumă pretutindeni în viaţa de zi cu zi. E o pandemie de mârlănie. Cel care a răspândit intenţionat virusul, în lumea internetului, cu precădere pe forumuri, ziare online, bloguri, este cocălarul cu nume de scenă Ohanesian. Ovidiu, cel răpit în Irak. Nulitatea care a acceptat să fie actor de duzină într-un rol prea dur pentru puterile sale slugarnice. Ohanesian care, precum veţi descoperi în ancheta „România împărţită între două grupări teroriste”, a minţit, şantajat, manipulat, din 2005 până în prezent, opinia publică, reuşind să păcălească atât cititorii cât şi o parte dintre colegi, cu poza sa de victimă a lui Băsescu ori a SRI. Ohanesian nu este o victimă. A fost şi este un instrument al uneia dintre cele două grupări specializate în contrabandă cu arme. Atâta vreme cât „dezvăluirile” sale tratau subiectul Băsescu-contrabandist, coloborate cu apariţia cărţii lui Nastasiu, o altă dezinformare crasă menită să atargă atenţia doar asupra grupării conduse de actualul preşedinte, totul era ok. Şi gruparea rivală îşi putea vedea liniştită de treburi. Doar că undeva, ceva, a început să scârţîie... Când am făcut public, aici, denunţul penal pe care l-am susţinut împotriva lui Traian Băsescu (şi nu-l retrag!) tocmai pentru contrabandă cu armament românesc, am cerut procurilor DIICOT să cheme la audieri, ca martor, printre alţii, pe fostul procuror Nastasiu. Încă nu descoperisem implicarea sa directă exact în trafic cu arme, favorizarea lui Hayssam şi favorizarea, atât în vremea când activa în SRI Timişoara cât şi ulterior, ca procuror DIICOT, a celulelor arabe care spală bani în România şi sponsorizează Al-Qaeda ori Hezbollah... Un singur lucru ştiam, când am publicat denunţul penal, şi anume că Nastasiu a minţit cu privire la identitatea „profesorului” şi am susţinut că nu era vorba despre Băsescu. Odată cu publicarea denunţului pe care l-am făcut pe numele preşedintelui, am reactivat şi ancheta numită „Procurorul Nastasiu minte cu neruşinare, profesorul era Meleşcanu”, ambele materiale putând fi găsite în arhiva Exploziv-News. Asta a fost scânteia care a aprins călcâiele găştii din spatele lui Ovidiu Ohanesian. Au crezut că ştiu totul despre ei. Recunosc, încă nu ştiam. Dar AM AFLAT! Ura furibundă cu care, sub pseudonimul unui iranian implicat în Ţigareta II (contrabanda cu arme făcută de Băsescu şi ai lui), numit Asgari, Ohanesian (oricât ar nega, am proba că postările sub formă de comentarii pe diverse bloguri şi forumuri au pornit din locaţii în care Ohanesian îşi face veacul – ultima fiind pe strada Doamnei, în Bucureşti – şi le mulţumesc specialiştilor IT din Poliţia Capitalei pentru ajutor!) împroşca cu noroi întâi în mine, apoi în redactorul-şef al ziarului meu, şi recent, în directorul Exploziv-News, nu era ura generată, aşa cum s-ar fi putut crede, de invidie colegială sau frustrare misogină. Am început să cercetez, să pun cap la cap, să reiau probele pe care Valentin Vasilescu şi Robert Horvath le aveau ei, probele deţinute de mine, strânse de-a lungul îndelungatei mele investigaţii referitoare la celulele de terorism şi contrabandă armament ce colcăie în România, am reluat tot ceea ce deţin despre implicarea lui Băsescu în favorizarea acestora şi am dat de capătul unui fir. Ducea la Hayssam. Hayssam neprotejat de Băsescu, aşa cum greşit s-a afirmat în presă până acum. Ci Hayssam, protejatul şi puntea de legătură dintre celule Al-Qaeda - Hezbollah şi gruparea rivală lui Băsescu. În tot acest timp, cât eu strângeam probe, atacurile mârlăneşti ale numitului Ohanesian Ovidiu se întindeau, ca ciuma, pe scena internetului, cu o rapiditate suspectă. Toate postările lui făceau referire doar la o aşa-zisă lipsă de discernământ a subsemnatei (evident, fapta nu va rămâne nepedepsită, ca om nu-mi pasă de aberaţiile unui ratat, dar ca persoană PUBLICĂ a cărei imagine nu poate fi murdărită de un complice la acte de terorism, am făcut deja demersurile unui proces de care Ohanesian îşi va aminti multă, multă vreme de acum înainte). Concomitent, atacurile asupra ziarului s-au înteţit (prin defăimarea lui şi lansarea ideii că Exploziv-News ar fi, de fapt, un instrument de diversiune al lui... Băsescu), precum s-au înmulţit şi atacurile asupra redactorului-şef al ziarului, Robert Horvath, şi ale directorului, Valentin Vasilescu. Motivul: în paralel, şi ei se ocupau, exclusiv, tot cu dezvăluirea nucelului terorist, subteran, care a devenit România. Mai mult decât atât, Vasilescu, ca fost comandant al aeroportului Otopeni (singurul reţinut nedrept şi ilegal în afacerea cu arme Ţigareta II) şi ulterior deputat care a beneficiat de certificat ORNISS pe probleme de industrie de apărare, deţine toate dovezile care incriminează gruparea Băsescu. Undeva, însă, lipsea şi din povestea asta un element. Lipsea motivaţia cu care, ce coincidenţă, tot procurorul Ciprian Nastasiu era acela care l-a reţinut ilegal pe Vasilescu, apoi i-a plimbat dosarul timp de 11 ani, într-o încercare disperată de a distruge acest om. Recunosc că mă împotmolisem în realizarea puzzle-ului, lipseau câteva elemente. Atacurile concertate ale lui Ohanesian însă, în loc să aibă efectul psihologic pe care credea el, în mârlănia lui, că îl vor avea comentariile sale asupra mea ori asupra colaboratorilor mei, nu mi-au făcut rău, dimpotrivă, fără ele nu aş fi reuşit, poate, niciodată, să descopăr şi faţa cealaltă a traficului cu arme. Apoi, sutele lui comentarii despre starea sănătăţii mele mintale (dar şi a lui Robert Horvath ori Valentin Vasilescu), au declanşat un tăvălug împotriva sa, de acolo de unde mă aşteptam mai puţin: de la instituţiile statului. Oameni din DGCOT şi SRI, unii şi din SIE au făcut ceva uluitor: n-au mai tăcut! AU SPART TĂCEREA! Mi-au furnizat cheia, mi-au furnizat probele şi am reuşit să repun piesele din puzzle în ordinea lor firească. Schema e simplă, iar adevărul, aşa cum n-a mai fost spus niciodată în presa românească, este doar unul: România este împărţită între două grupări implicate în terorism internaţional: prima, cea deja cunoscută şi probată, condusă de Băsescu şi a doua, în spatele căreia se află Patriciu. De o parte, Băsescu şi o liotă de generali şi ROMARM, iar de cealaltă parte, Patriciu, Hayssam, Nastasiu şi, folosit ca instrument de diversiune, Ohanesian „răpitul”. De menţionat că gruparea Băsescu reprezintă, cumva, partea elegantă a contrabandei cu arme pentru teroriştii lumii, un fel de mafie a gulerelor albe. Gruparea Patriciu este gruparea criminală, cu adevărat criminală, şi a contribuit, aşa cum voi demonstra în ancheta „România împărţită între două grupări teroriste”, nu doar la tranzitarea armelor, ci şi la spălarea, prin diverse fundaţii ale islamiştilor arabi rezidenţi în România, a banilor proveniţi din contrabandă. Îi mulţumesc doamnei dr. Patricia Vâlcu, ofiţer BCCOA Timişoara, specialistă în combaterea fenomenului terorist şi spălare de bani din acte teroriste, membră a Institutului de cercetare şi studiere a Terorismului, primul ofiţer al Direcţiei de Combatere a Crimei Organizate care mi-a pus la dispoziţie absolut toate dosarele în care au fost cercetaţi arabi implicaţi în Timişoara într-o celulă Al-Qaeda, îi mulţumesc că a avut curajul de a-şi înfrunta şeful (un oarecare Negrilă, nimeni altul decât FINUL fostului procuror Nastasiu, proptit în funcţia de şef al BCCOA Timiş taman când ofiţerul antitero Patricia Vâlcu, împreună cu colegii săi, dăduseră de capătul firului nucleului de la Timişoara, iar capătul era Dinu Patriciu). Cititorii vor înţelege, în sfârşit, din ancheta „România împărţită între două grupări teroriste” ceea ce am înţeles eu, în cele două zile cât am stat în Timişoara, din sutele de documente puse la dispoziţie, cu un curaj unic în istoria acestei ţări, de întregul colectiv din Serviciul de Combatere a Finanţării Terorismului şi Spălării Banilor al BCCOA Timiş, ofiţeri operativi care, citind balivernele lui Ohanesian, au hotărât să spargă tăcerea şi să divulge TOTUL. Le mulţumesc, de asemenea, celor doi ofiţeri SRI Timiş (omologi ai celor de la BCCOA pe linie de siguranţă naţională, investigarea terorismului şi a finanţării acestuia), care, riscându-şi locul de muncă, au întregit dovezile pe care le primisem deja despre nucleul AL-Qaeda din Timişoara şi despre implicarea tripletei Patriciu-Hayssam-Nastasiu în contrabanda cu armament şi spălare de bani în zona Banatului. Dacă toţi aceşti valoroşi oameni au avut curajul să îmi prezinte dosare clasificate, pentru care sunt mereu persecutaţi, atunci îmi fac datoria de onoare de a scrie adevărul, aşa cum nu l-a mai prezentat nimeni până acum. Ancheta care va apărea chiar mâine în Exploziv-News ar putea fi, poate, ultima pe care apuc să o semnez, având în vedere gravitatea faptelor şi numele tuturor celor implicaţi. Dar asta nu mă va împiedica să o fac publică. Spre deosebire de Ohanesian, îmi fac meseria în scopul aflării adevărului, nu al ascunderii lui. Prefer să fiu asasinată decât să mă înnăbuşe MÂRLĂNIA sa!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu